Casa Serfioti

Fii social și distribuie informația:

Anul construcției: 1867
Proprietar inițial: Dr. Aristide Serfioti (1828-1905)
Arhitect: Oscar Swab, arhitect al Comisiei Europene a Dunării

Traseu pietonal: 1 minut din centrul orașului. Porniți de la Palatul Administrativ și vă îndreptați înspre Casa Serfioti (în prezent Librăriile Alexandria).

Istoricul Casei Serfioti din Galați

Portret Dr. Aristide Serfioti
Portret Dr. Aristide Serfioti

În 10 iunie 1867 se emite actul prin care proprietarul, doctorul Aristide Serfioti, îi încredinţa „zidirea acestei căşi” arhitectului Comisiei Europene a Dunării, Oscar Swab.

Între 1868 și 1888 casa era un loc de întâlnire pentru unele organizații de binefacere locale. Este vorba despre diverse asociații având ca membri persoane  din elita gălățeană a vremii care considerau că oamenii trebuie să întoarcă în comunitate o parte din binele primit. Asociaţiile de binefacere care se întâlneau aici au avut un rol foarte activ în secolul al XIX-lea.

Casa Serfioti -plan original de arhitectură
Planul original de arhitectură – Casa Serfioti

În perioada 1885-1888, Aristide Serfioti i-a vândut clădirea avocatului Nicolae Dariu. Rămâne în proprietatea urmașilor familiei Dariu până la preluarea puterii de către comuniști în România. Casa a fost naționalizată de comuniști de la Gheorghe Darie,  urmaș al lui Nicolae Dariu. Acesta respectase tradiția familiei și devenise avocat cu doctoratul obținut la Bruxelles. După  confiscarea imobilului naționalizat el a fugit la București. Acolo a murit la cutremurul din 1977, în același imobil în care a decedat si actorul Toma Caragiu. După moartea avocatului dreptul de proprietate asupra imobilului, naționalizat la acea vreme, a fost moștenit către unul dintre fiii avocatului și ulterior de nepoata acestuia, căsătorită cu Ion Bonini.

Între anii 1940 și 1950 la etajul clădirii funcționează câteva clase ale institutului Notre Dame de Sion. În perioada comunistă a fost sediul Stării Civile, unde s-a căsătorit jumătate din populaţia oraşului din acea vreme.

Ulterior, în perioada comunistă, aici s-a stabilit sediul Direcţiei Judeţene de Cultură.

Casa Serfioti Galați, anii 90, sediul PD
Sediul PD -anii ’90

După Revoluția din 1989 clădirea devine pentru o perioadă de timp sediul Partidului Democrat. Abandonată și aflată în stare de degradare este propusă pentru demolare în 1993.

Încep o serie de procese în justiție pentru intrarea în proprietate privată, inițiate de unii membri ai Partidului Democrat și în paralel de urmașii proprietarului dinaintea naționalizării. Este o perioadă în care clădirea a suferit degradări substanțiale. Urmează o perioadă tulbure în care clădirea devine sediul unor activități comerciale, situație care a accentuat degradarea imobilulului. ( Casă de schimb valutar, comerț cu ulei de motor). În plus primaria decide cazarea în Casa Serfioti a 37 de persoane fără adăpost care, pe parcursul rezidenței, vandalizează imobilul distrugând o parte din elementele din lemn (tâmplărie, tavane, lambriuri, dușumele, scări) care au fost folosită drept lemn de foc.

În cele din urmă imobilul este retrocedat nepoatei lui Nicolae Dariu, ultimul proprietar dinaintea naționalizării.  În anul 2006 Ion Bonini, soțul acesteia, vinde imobilul aflat într-o avansată stare de degradare. Clădierea intră astfel în proprietate privată și sub îndrumarea arhitectului Sergiu Porumboiu se restaurează după planurile originale din 1867.

Dupa reabiltare imobilul a devenit un reper cultural în viața urbei gălățene.

Casa Serfioti face parte din „Ansamblul Urban strada Domnească”, înscris pe Lista Monumentelor Istorice gălăţene (cod GL-II-a-B-03010) şi se află în imediata vecinătate a unui alt monument de arhitectură – Palatul Administrativ, opera arhitectului Ion Mincu.

Galerie foto

DISCLAIMER

Documentarea pentru obținerea informațiilor de mai sus a fost realizată de către istorici și pasionați de patrimoniul și istoria Galațiului, în mod benevol. Informațiile au fost preluate din surse precum:
viata-libera.ro
adevărul de galați
historia.ro
http://www.galatiidealtadata.volte.ro/
casecareplang-in-galati.blogspot.com/
wikipedia.ro
galateni.net
skytrip.ro
PACT pentru Galați nu este autorul acestui text. Mulțumim, în numele gălățenilor și tuturor celor interesați lui Ciprian Ciocan (Mila 80), Marcel Capriș, Ion Cașu, Tudose Tatu, Valentin Bodea, Dan-Cătălin Predescu, Victor Cilincă, Corneliu Goldu, Ionuț Nicolae Țapu și tuturor celor care au contribuit la acest demers.

Au fost folosite, ca sursă de documentare și următoarele publicații:

  • Paul Păltănea – Istoria Orașului Galați de la origini până în 1918
  • Tezaur documentar gălățean
  • Negustorii de odinioară, Nicolae I. Anghelescu, Institutul de arte grafice Luceafăru, S.A., Bucuresti, 1939
  • Lupta – diverse numere
  • Gazeta municipală – diverse numere
  • Vocea Covurluiului – diverse numere
  • Monitorul Oficial al României – diverse numere
  • Valentin Bodea- Monumente istorice și de arhitectură din orașul Galați, Editura PaxAura Mundi, Galati, 2009-2014
  • Alte documente primare din Arhivele Naționale, filiala Galați

Mulțumim, în mod deosebit, proprietarilor clădirilor care afișează plăcuțele indicatoare QR Code.
Pentru o hartă detaliată a monumentelor și altor obiective din Galați, accesați această hartă interactivă Google Maps .

Te-ar mai putea interesa

Scroll to Top