Atât cât au avut suzeranitate asupra Principatelor Române, otomanii au trimis în acestea efori eficioși, care îndeplineau funcții diplomatice. La Galați, primul efor – Ali-Aga – a fost numit în 1849, consulatul înființându-se doar în anul 1879, după proclamarea independenței românești. Primul consul turc la Galați a fost Artim Efendi. O comunitate stabilă și suficient de numeroasă de turci se crease în zona așezării încă de la începutul secolului XIX, cei mai mulți dintre ei negustori, care aveau dreptul de a-și ține cu ei și femeile, lucru întâlnit doar la Galați și Bârlad. Patrimoniul comunitar al turcilor a fost format dintr-un cimitir musulman, amenajat începând din 1885 în continuarea spațiului cimitirului creștin ortodox de pe actuala stradă Coșbuc, și o geamie cu relevanță istorică. Ambele s-au pierdut în timpuri. În 1889, consulatul Turciei a cumpărat un teren în zona Portului, în strada Sf. Apostoli, numită după biserica pescarilor aflată acolo. Pe acest teren s-a construit, după 1890, un „salon proprietate a Consulatului general de Turcia”, pe planurile căruia se pare că a fost inițial trecută denumirea de „geami(e)”. În 1893, consulul turc M. Azarian solicita municipalității aprobare pentru construirea unei „maisonette” în curtea moscheii din Galați, care avea să fie locuința imamului. Din anul 1894 ne-au rămas acte de donație pentru această moschee. În anul 1897, guvernul otoman autoriza consulatul din Galați pentru desfășurarea unor lucrări de reparație a „djamiei”. La acea vreme, vizavi de moschee ar fi fost Comisariatul nr. 1 de poliție. Geamia s-a numit Hamide, deoarece a fost edificată în timpul sultanului Abdul Hamid al II-lea (1876-1909). Ea a avut un stil arhitectural deosebit pentru spațiul românesc și s-a asemănat cu cea din Ismail, având doar dimensiuni mai mici. Avea stilul vechilor geamii din Turcia, dar fără minaret. Conform amintirilor doamnei Gülten Abdula, astăzi președinta Uniunii Democrate Turce din România – filiala Galați, care a copilărit în curtea lăcașului, interiorul ar fi fost decorat cu covoare persoane, aduse din Egipt, un candelabru mare de cristal, pereți vopsiți în bej, cu chenarul și cupola în albastru, cu motive stelare și florale. Geamia a fost demolată după cutremurul din 1977, la insistențele autorităților comuniste. La fel, Muftiatul din România a fost obligat să aprobe desființarea cimitirului musulman. Distrugerea geamiei s-a făcut în 1982, singurul obiect salvat fiind frumoasa cișmea de marmură folosită la ritualul spălării. Contrar credinței istorice formate în mentalul colectiv, primul mare lăcaș de cult musulman din România nu a fost moscheea ridicată de regele Carol I la Constanța în 1912, ci geamia de la Galați. În perioada interbelică, sediul consulatului Turciei se afla pe strada Brăilei. Este posibil ca el să fie funcționat o vreme și pe strada Codreanu, în casa Beșteley, acolo unde regimul comunist avea să instaleze sediul Teatrului de Păpuși Gulliver.
