Palatul Ștefan H. Ștefan din Galați - Ghid Audio

Palatul Ștefan H. Ștefan se afă situat în strada Portului nr. 7. A aparținut unuia dintre primarii Galațiului interbelic (1925-1926), primul dezvoltator imobiliar din istoria orașului Galați.

PENTRU AUDIO CLICK PE BUTONUL PLAY DE MAI JOS

Palatul Ștefan H. Ștefan - audioghid
Palatele Galațiului (2)
0:00 / 0:00
Palatul Ștefan H. Ștefan

Galerie foto:

Rezumat informații despre Palatul Ștefan H. Ștefan din Galați

Palatul Ștefan H. Ștefan Galați

Palatul Ștefan H. Ștefan se afă situat în strada Portului nr. 7. A aparținut unuia dintre primarii Galațiului interbelic. Ștefan H. Ștefan a fost primar al Galațiului din ianuarie 1925 până în iulie 1926. S-a născut în anul 1880 și provenea dintr-o veche familie de negustori armeni care făceau afaceri în porturile Galaţi, Brăila şi Sulina. Ștefan H. Ștefan a fost primul dezvoltator imobiliar din istoria orașului Galați. A construit peste 400 de apartamente în municipiul Galați în perioada dintre cele două războaie mondiale.

Ştefan H. Ştefan a rămas în memoria colectivă mai cu seamă pentru faptul că a fost primul constructor local de blocuri, practic primul dezvoltator imobiliar din istoria Galațiului. După terminarea primului război mondial începuse relansarea economiei României iar pentru Ștefan H. Ștefan începea perioada cea mai prolifică din punct de vedere financiar. Apăreau și în România precum în întreaga Europă occidentală primele blocuri de locuințe. Ştefan H. Ştefan a sesizat oportunitatea și cum averea i-o permitea, la 26 martie şi 16 iulie 1921, a solicitat Primăriei eliberarea autorizaţiilor în vederea construirii, pe terenurile virane din str. Colonel Boyle nr. 26 şi str. Sf. Gheorghe nr. 7, a unor imobile remarcabile prin dimensiuni şi arhitectură urbană. Practic pe partea stângă a străzii pe care ne aflăm, intersecția străzii Colonel Boylle cu strada sfantu Gheorhe, a construit blocuri cu spații comerciale la parter. Etajele superioare erau destinate apartamentelor date spre închiriere atât către populație cât și pentru deschiderea unor birouri de firmă. Aceste blocuri au existat până la începutul anilor 80. Pe terenul viran la acea vreme de pe partea dreaptă a străzii Colonel Boylle a solicitat autorizarea construcției de față, commpusă din subsol, parter şi două etaje, considerată la vremea respectivă una din cele mai impresionante clădiri private din oraşul Galaţi. Clădirea a fost denumită Palatul Stefan H Stefan și în perioada interbelică a devenit pentru o bună bucată de timp sediul Băncii Comerciale Române, așa cum se poate observa în alte ilustrate ale perioadei interbelice. De remarcat este construcția specială a subsolului clădirii menită să adăpostească un seif de dimensiuni impresionante realizat în Franța de celebra companie Fichet. Coponente purtând blazonul vechi Fichet se află și acum pe poziția inițială. Camera de la subsol în care se afla acest  seif era protejată pe toate cele 4 laturi de un culoar care avea în fiecare dintre cele 4 colțuri montate oglinzi la 45 de grade astfel încăt era necesar un singur gardian pentru a supravegea toate culoarele, din orice poziție s-ar fi aflat.

Harta

Editor web: Sorin Frasina

Acest articol are nevoie de sprijinul tău

Dacă ai informații sau fotografii despre acest subiect, trimite-le folosind formularele de mai jos:
Formular Informații
Formular Fotografii

DISCLAIMER

Documentarea pentru obținerea informațiilor de mai sus a fost realizată de către istorici și pasionați de patrimoniul și istoria Galațiului, în mod benevol. Informațiile au fost preluate din surse precum:
viata-libera.ro
adevărul de galați
historia.ro
http://www.galatiidealtadata.volte.ro/
casecareplang-in-galati.blogspot.com/
wikipedia.ro
galateni.net
skytrip.ro
PACT pentru Galați nu este autorul acestui text. Mulțumim, în numele gălățenilor și tuturor celor interesați lui Ciprian Ciocan (Mila 80), Marcel Capriș, Ion Cașu, Tudose Tatu, Valentin Bodea, Dan-Cătălin Predescu, Victor Cilincă, Corneliu Goldu, Ionuț Nicolae Țapu și tuturor celor care au contribuit la acest demers.

Au fost folosite, ca sursă de documentare și următoarele publicații:

  • Paul Păltănea – Istoria Orașului Galați de la origini până în 1918
  • Tezaur documentar gălățean
  • Negustorii de odinioară, Nicolae I. Anghelescu, Institutul de arte grafice Luceafăru, S.A., Bucuresti, 1939
  • Lupta – diverse numere
  • Gazeta municipală – diverse numere
  • Vocea Covurluiului – diverse numere
  • Monitorul Oficial al României – diverse numere
  • Valentin Bodea- Monumente istorice și de arhitectură din orașul Galați, Editura PaxAura Mundi, Galati, 2009-2014
  • Alte documente primare din Arhivele Naționale, filiala Galați

Mulțumim, în mod deosebit, proprietarilor clădirilor care afișează plăcuțele indicatoare QR Code.
Pentru o hartă detaliată a monumentelor și altor obiective din Galați, accesați această hartă interactivă Google Maps .

Scroll to Top