Casa Guiller

Teodore Guiller a fost un industriaș francez, inginer specializat în turnarea metalelor, stabilit la Galați la sfârșitul secolului XIX. A fost unul dintre cei trei asociați fondatori ai șantierelor navale gălățene (alături de mai cunoscutul George Fernic – inginer român și de Jean Poujollat -contabil de origine franceză). În anul 1893 George Fernic înființează Atelierele Navale și sprijinit de capitalul deținut de Theodore Guiller și Jean Poujollat le dezvoltă sub denumirea de Uzinele de construcții mecanice și turnătorie de fier și bronz. Ulterior denumirea se schimbă în Șantierele de Construcții Fluviale ale Dlui Fernic et Co (actualul Șantier Naval Damen Shipyards).
Teodore Guiller deținea îm Galați, în apropierea actualei Grădini Publice, un teren de 6000 de metri pătrați cu deschidere la Strada Mihai Bravu. Aici ridică după 1890 trei imobile, la numerele 40, 42 și 44.

Imobilul de la numărul 40 nu mai există în forma inițială, a fost demolat în anul 1996.

Imobilul învecinat, de la numărul 42 (Casa Guiller I) a fost construit în anul 1882 și naționalizat în anul 1950.

Casa Guiller (II) de la numărul 44 afost construită de Teodore Guiller în anul 1899.

Alexandru Guiller

Alexandru Guiller (n. 1883), fiul lui Teodore Guiller moștenește întreaga avere a tatălui său după moartea acestuia, inclusive cele trei case de pe strada Mihai Bravu. Alexandru Guiller are o carieră strălucită: devine vicepreşedinte al Comisiei Bursei, membru al Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi şi al Asociaţiei Inginerilor şi Arhitecţilor din Galaţi. În ciuda acestei cariere, activitățile sale financiare sunt neinspirate și ajunge să ipotecheze imobilele. Ulterior pierde aceste imobile în instanță, în anul 1930 printr-o „ordonanţă de adjudecare definitivă”

Mița Biciclista

Mița Biciclista ( pe numele adevărat Maria Mihăescu n. 1885) este următorul proprietar care intră în posesia caselor Guiller. Maria Mihăescu a fost un personaj monden celebru al perioadei interbelice. Cunoscută datorită frumuseții sale, dar mai ales datorită imaginii sale nonconformiste din acea perioadă a fost descrisă de istoricul Neagu Djuvara astfel:

„Era o demimondenă… Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta.”

Istoricul Alexandru Predescu completează:

„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii… abandonau politica şi șvarțul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”

Cunoscută ca fiind prima femeie din România care a mers pe bicicletă, Mița a fost bănuită că ar fi avut legături amoroase cu mari nume ale perioadei interbelice: Regele Ferdinand (de la care a primit o casa în București în Piața Amzei, casă care îi poartă azi numele, Mița Biciclista), Octavian Goga, Nicolae Grigorescu sau chiar regele Manuel al Portugaliei.

Mița Biciclista

În anii ’40 Maria Mihăescu (cunoscută și ca Mița Biciclista), care deținea imobilele de pe strada Mihai Bravu de la numerele 40, 42 și 44, s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu. După instaurarea Republicii Populare Române averea îi este naționalizată în anul 1950. Casa Guiller din Galați, strada Mihai Bravu 44 a fost singura casă care a rămas în proprietatea familiei sale. La moartea proprietarei, în 1968, aceasta purta numele Maria Dumitrescu, după soțul său, fostul general.

Mihai Georgescu

Inginerul agronom gălățean Mihai Georgescu (n. 1928) este cel care cumpără casa Guiller  de la urmașii familiei Dumitrescu și ai Miței Biciclista , în anul 1971, la trei ani după decesul acesteia