Casa Lambrinidi

Acesta este un articol despre Casa Lambrinidi din Galați. Citește și alte articole pe GALAȚI.WIKI

Vizitata in 1880 de Carol I, casa lui Epaminonda Lambrinidi, impreuna cu moara din port, vor fi scoase la licitatie datorita falimentului din 1888, alaturi de 62 de tablouri, trasuri, piane, statui, argintarie, sticlarie, covoare, arme, vinuri, etc.
Dupa mai multe oferte, noul proprietar , Societatea Creditului Funciar Bucuresti, o vinde in 1907 Primariei orasului Galati, care o va folosi, pana la construirea Tribunalului, ca sediu al Curtii de Apel, avand un corp principal cu subsol , parter si etaj (opt camere, doua sali, scara de acces si toaleta) iar ca dependinte- parter cu un coridor, sapte camere, grajduri si magazii. Tavanele sunt din sipci cu trestie, tencuite cu var si calti.
In 1939, cladirea este inchiriata de primarie, pentru un an, Ministerului Educatiei Nationale pentru liceul de fete „Mihail Kogalniceanu”. Atunci, cladirea avea la parter sapte camere mari, una mica si antreu, la etaj, sapte camere mari, opt camere mici si antreu, la mansarda cinci camere mici si opt dependinte.
Dupa 1950, a fost sediul Sfatului Popular Regional Galati, apoi al Regionalei C.F,R. Galati. Aflata in str. Domneasca  nr.51, cladirea este in lista monumentelor istorice din 2004 a judetului Galati, la pozitia 115, cod GL-II-m-B-0314

Acest articol are nevoie de sprijinul tău

Dacă ai informații sau fotografii despre Casa Lambrinidi, trimite-le folosind formularele de mai jos:
Formular Informații
Formular Fotografii

DISCLAIMER

Documentarea pentru obținerea informațiilor de mai sus a fost realizată de către istorici și pasionați de patrimoniul și istoria Galațiului, în mod benevol. Informațiile au fost preluate din surse precum:
viata-libera.ro
adevărul de galați
historia.ro
http://www.galatiidealtadata.volte.ro/
casecareplang-in-galati.blogspot.com/
wikipedia.ro
galateni.net
skytrip.ro
PACT pentru Galați nu este autorul acestui text. Mulțumim, în numele gălățenilor și tuturor celor interesați lui Ciprian Ciocan (Mila 80), Marcel Capriș, Ion Cașu, Tudose Tatu, Valentin Bodea, Dan-Cătălin Predescu, Victor Cilincă, Corneliu Goldu, Ionuț Nicolae Țapu și tuturor celor care au contribuit la acest demers.

Au fost folosite, ca sursă de documentare și următoarele publicații:

  • Paul Păltănea – Istoria Orașului Galați de la origini până în 1918
  • Tezaur documentar gălățean
  • Negustorii de odinioară, Nicolae I. Anghelescu, Institutul de arte grafice Luceafăru, S.A., Bucuresti, 1939
  • Lupta – diverse numere
  • Gazeta municipală – diverse numere
  • Vocea Covurluiului – diverse numere
  • Monitorul Oficial al României – diverse numere
  • Valentin Bodea- Monumente istorice și de arhitectură din orașul Galați, Editura PaxAura Mundi, Galati, 2009-2014
  • Alte documente primare din Arhivele Naționale, filiala Galați

Mulțumim, în mod deosebit, proprietarilor clădirilor care afișează plăcuțele indicatoare QR Code.
Pentru o hartă detaliată a monumentelor și altor obiective din Galați, accesați această hartă interactivă Google Maps .

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Română RO English EN Français FR Deutsch DE