Casa Ioan D. Prodrom

Construită la începutul anilor 1900, Casa Ioan D. Prodrom din Galați a găzduit pe rând Teatrul Cinema Odeon, Cinematograful Republica și Librăria C. Negri.

Acesta este un articol despre Casa Ioan D. Prodrom din Galați. Citește alte articole pe GALAȚI.WIKI

Anul construcției: 1911

Proprietari inițiali: Apostol Papadopol (din 1911) , Ioan Prodrom (după 1914).

Stil arhitectural: modernist

Localizare:
Galați, Strada Domneasca nr. 35-39 (23-27 după numerotarea actuală)

Scurt istoric al Casei Prodrom

Înainte de anul 1911 - proprietatea Apostol P. Papadopol (n. 1848 - d. 1912)

Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, arată că la recensământul din 1908 – ale cărui documente se regăsesc la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Galaţi – pe acest amplasament exista o clădire aflată  proprietatea lui Apostol P. Papadopol, personalitate locală care era:

…un prosper comerciant din Galaţi, proprietar al mai multor imobile din oraş şi din judeţul Covurlui. A fost „deputat, decorat de către regele Carol I cu medalia pentru Răsplata muncii pentru învăţământul primar, clasa I, la 1902, precum şi cu ordinul Coroana României, în grad de Cavaler, la 1897, ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 1902, Ordinul Coroana României, în grad de Comandor, 1909. Însă, mai presus de toate, a fost un mare filantrop, lăsând moştenire, prin testament, proprietăţi şi sume mari de bani Primăriei Galaţi, Spitalului «Elisabeta Doamna-Caritatea gălăţeană», Academiei Române.

Marius Mitrof – consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, citat de PRESSHUB

Conform notelor lui G.D. Nicolescu, Apostol P. Papadopol a fost: 

Industriaș retras din afaceri (1 ianuarie 1894). Fost director al Societății Economice din Galați. Bancher. Membru al Camerei de Comerț. Fost și actual consilier comunal al orașului Galați. Ales la Cameră pentru prima oară în alegerile din noiembrie 1895 și reales în martie 1901.

G.D. Nicolescu, Parlamentul român – 1866-1901

Imobilul în cauză, înregistrat la recensământul din 1908, a devenit ruină în urma unui incendiu de amploare.

După anul 1911

Conform documentării realizate de istoricul gălățean Ion Cașu începuturile clădirii actuale se situează în data de 19 decembrie 1911, când:

…antreprenorul V. Enache, cere primăriei în numele lui Apostol Papadopol, autorizație pentru dărâmarea unor ruine pe strada Domneasca și ridicarea aici a unei construcții noi. (Fosta construcție ruinata în urma unui incendiu, apartinuse cunoscutului Sacomano.) Odată cu cererea depune spre avizare și planurile construcției. Construcția urma să aiba o suprafață totală de 489,06 metri pătrați. Era atunci pe strada Domneasca la numarul 37-39.

După moartea lui Aristide Papadopol, imensa avere a răposatului este împărțită conform testamentului depus și autentificat la Tribunalul Covurlui S.I. de avocatul Theodor Thenea.

Ion Cașu

Apostol P. Papadopol s-a stins din viaţă în luna aprilie 1912, iar prin testamentul său olograf  a lăsat imobilul nepoţilor săi: Maria Uzescu, Vasilichia Prodrom, Elena Goangă, Ecaterina Papadopol, Mihai Papadopol şi Mircea Papadopol. Ulterior, în 1914, „parte din acest imobil avea să fie vândut de către Mihail Ar. Papadopol, lui Ioan D. Prodrom, primar al oraşului Galaţi în 1922”, spune Marius Mitrof.

În anul 1922, urmașii lui Aristide Papadopol, care timp de 10 ani stăpâniseră în indiviziune averea rămasă, se hotărasc să iasă din indiviziune printr-o Ordonanță de Adjudecare. În acest context imobilul din strada Domnească nr.35, atunci cu o suprafata totala de 800 metri pătrați (din care 300 suprafata construită),  format din două corpuri de casă, a fost adjudecat de Vasilica și Ioan Prodrom.

Ion Cașu

Istoricul Ion Cașu și consilierul Marius Mitrof mai amintesc că în testamentul lui Apostol P. Papadopol se menționează că, la data întocmirii acestuia, imobilul din strada Domnească nr. 35 „se află închiriat domnului Macksai, fotograf” ( George MaksayFotograf al Casei Regale).

Perioada interbelică

În perioada interbelică a funcționat aici unul dintre cinematografele de vază ale orașului, Cinema Odeon

Teatrul „Odeon” – cel mai elegant teatru din Galaţi – se închiriază pentru spectacole teatrale, şezători literare şi baluri”, aşa apare clădirea de astăzi în “Anuarul oraşului Galaţi şi al judeţului Covurlui” ediţia 1930-1931, realizat de Radu Volbură. „Prin existenţa acestui cinematograf, corso-ul gălăţean se prelungea dincolo de Biserica Greacă, segmentul acesta de stradă devenind extrem de populat”, precizează Marius Mitrof. Consilierul ne-a pus la dispoziţie fotografii cu reclamele premierelor cinematografice de la „Odeon”, anunţuri din ziarul „Acţiunea”: „Coniţa şi şoferul ei” cu Felix Bressart şi Charlotte Sussa, „Colonelul Redl (marele trădător)” cu Lil Dagover şi Theodor Loos, şi „Verişoara din Varşovia” cu Liane Haid, Szoke Szakal şi Fritz Schultz în rolurile principale.

Iată şi condiţiile oferite cinefililor:

„La parter se aflau două staluri şi o zonă rezervată, scena şi locul pentru orchestră poziţionată, cum altfel, în faţa scenei şi mai jos decât aceasta. În zona mezaninului se aflau lojile pentru cei cu dare de mână, separate prin pereţi, creând intimitate şi o zonă de confort pentru spectatori. Balcoanele unu şi doi erau amplasate doar pe latura de est. Tavanul, parapetul lojelor şi zona scenei aveau elemente decorative din stuc, cu reprezentări vegetale şi antropomorfe

Marius Mitrof – consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, citat de PRESSHUB

Perioada postbelică - naționalizarea și retrocedarea

Imaginea clădirii în 1977, Colecția Bibliotecii V. A. Urechia

După terminarea războiului și naționalizarea din 1948 funcția de cinematograf a imobilului a fost păstrată, denumirea fiind însă schimbată în Cinema Republica.

În anexa de lângă cinematograf a funcționat, după anul 1950, Librăria Maxim Gorki. În anul 1968 denumirea librăriei va fi schimbată în Librăria C. Negri.

După 1990, odată cu valul de solicitări de retrocedare făcute de toate victimele nationalizării socialite, urmașii familiei Prodrom și Papadopol au putut solicita retrocedarea imobilului.

 Procesul de revendicare a proprietății a început în anul 1997. Conform Primăriei Galaţi, prin Decizia nr. 29 din 20 februarie 2006, a RADEF România Film restituie în natură acest imobil, în baza Legii nr. 10/2001, către moştenitorii legali ai defuncţilor Maria Uzescu, Vasilichia Prodrom, Elena Goangă, Ecaterina Papadopol, Mihai Papadopol şi Mircea Papadopol, coproprietari ai imobilului (fost Teatru-Cinema Odeon Galaţi) la momentul preluării lui de către stat

Ioan D. Prodrom, primar al Galațiului - date biografice

Portret Ioan Prodrom - colecția personală Marcel Capriș

Om politic liberal, IOAN D. PRODROM, cu Ordinul Coroana României în grad de Comandor. A deținut mai multe imobile în Galați, printre care Teatrul Odeon (cinematograful ,,Republica”).
A fost Primar al orașului Galați (martie 1923-ianuarie 1925), Senator, Președinte al Camerei de Comerț din Galați si Prefect al județului Covurlui.

Marcel Capriș – istoric

Data și locul nașterii

  • 18 ianuarie 1867, com. Colonești, jud. Tecuci

Data și locul decesului

  • 4 aprilie 1952, Galați

Studii

  • Școala Comercială din Galați (1888).

Activitatea profesională, administrativă și politică

  • proprietar al Fabricii Speciale de Băuturi Spirtoase „Ioan D. Prodrom” (1 ian. 1894);
  • delegat din partea Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor în comitetul Bursei din Galați (1901);
  • acţionar, membru şi vicepreședinte al consiliului de administrație al Societății anonime „Fabricele Unite Konzelmann & Moessner” din Galaţi;
  • primar (președinte de Comisie Interimară) al orașului Galați (23 martie 1923 – 5 ianuarie 1925);
  • membru și președinte al consiliului de administrație al Societății Anonime Române „Banca Noastră” din Galaţi (din 1924);
  • membru și președinte al consiliului de administrație al Societății Anonime Române pentru Industria Artelor Grafice „Moldova” din Galaţi (din 1924);
  • senator de Covurlui în Parlamentul României (din dec. 1924);
  • membru în consiliul de administrație al Casei de Credit a Agricultorilor din Județul Covurlui;
  • membru al Camerei de Comerț și Industrie din Galați;
  • membru fondator și membru al Comitetului general al Societății Culturale „V.A. Urechia” din Galați;
  • preşedinte al Comitetului şcolar al Şcoalei Normale „C. Negri”;
  • membru în Comitetul de Asistenţă din Galaţi;
  • prefect de Covurlui (24 iunie 1927 – 2 octombrie 1928).

Activități sociale și de binefacere

Ioan D. Prodrom a deținut o moșie în satul Urlești (pe teritoriul actualei comune Corni, județul Galați). 

D. Antohi, jurnalist al perioadei interbelice, îi dedică un articol în publicația Gazeta Societății Cultura Poporului (apărută în perioada mai 1921-ianuarie 1931). Jurnalistul evidenția eforturile pe care Ioan D. Prodrom împreună cu soția sa le făceau pentru a ridica nivelul cultural și de bunăstare al populației sărace din zona rurală.

Ajutându-i pe săteni, a înzestrat satul cu gospodării frumoase, cu două cișmele, cu două poduri, la cere numai materialul a costat 60.000 lei. Școala care după răsboiu era o ruină întristătoare imediat a fost îngrădită, curățită și reparată…

Pentru a combate luxul a încurajat sătencele să-și facă costume naționale, purtând această podobă toată familia d-sale…După 6 ani de muncă domnia sa are mțngâierea să vadă costumul național purtat cu dragoste, iar școala și biserica cinstite după cum merită. Sufletul acestei mișcări a fost nnobila d-sale soție, d-na Prodrom.

Mai întreține în Urlești un atelier, unde fetele satului învață să lucreze, să coase, să țeasă covoare și costume naționale.

D. Antohi – Gazeta Cultura Poporului – 1930

A dotat bibliotea comunală iar la sfârșitul fiecărui an oferea premii „frumoase” copiilor.

 

D. Antohi - Cultura Poporului

La conacul de la Urlești a o organizat numeroase conferințe unde erau invitate personalități de seamă ale vremii precum sriitorul I. Vissarion, poetul V. Militaru sau Ion Tohăneau. Numeroase manuscrise ale conferințelor susținute de invitații conacului Prodrom din Urlești sunt în prezent păstrate în colecția personală a istoricului Marcel Capriș.

Distincții și decorații

  • Medalii și distincții obținute pentru calitatea produselor Fabricii Speciale de Băuturi Spirtoase „Ioan D. Prodrom”:
    • Diploma de Onoare și Medalia de aur la Expoziția Internațională de la Bordeaux (1896);
    • Medalia de Aur la Expoziția de la Paris (1897);
    • Medalie de aur la Expoziția de la Arcachon (1897);
    • Medalia de argint la Expoziția Universală de la Paris (1900);
    • Medalia de aur la Expoziția Națională de la București (1906).
  • Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler (1899);
  • Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer (1909);
  • Medalia „Meritul Comercial și Industrial”, clasa I (1914);
  • Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor (1922);
  • Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor (1924);
  • Răsplata Muncii pentru construcții de școli (1925);
  • Ordinul „Coroana României” în grad de Mare Ofițer (1926);
  • Medalia „Crucea Meritul Sanitar clasa I” (1926);
  • Medalia „Meritul Comercial și Industrial”, clasa I (1928).

Galerie foto

Localizare pe hartă

Traseu pietonal: 4 minute de la Palatul Administrativ din Galați

Vizualizare Google Street View

Editor web: Sorin Frăsina

Acest articol are nevoie de sprijinul tău

Dacă ai informații sau fotografii despre acest subiect, trimite-le folosind formularele de mai jos:
Formular Informații
Formular Fotografii

BIBLIOGRAFIE, NOTE, SURSE:

  • PRESSHUB.RO – Cel mai elegant teatru-cinema al anilor ’30, declarat clădire ”neîngrijită” şi supraimpozitat cu 500 la sută
  • Florin Rădvan – Galațiul merită un cinematograf/Cinema Republica – de la săli pline la uși închise – Viața Liberă, 23 mai 2015
  • Muzeului Național de Istorie a României – Galeria Portretelor – Apostol D. Papadopol
  • Anca Melinte – Fostul cinematograf Republica declarat imobil neîngrijit / Povestea primei clădiri supraimpozitate din Galați – Viața Liberă, 4 iunie 2018
  • Infoghid Galați – Ioan D. Prodrom – Biografie
  • colecția CULTURA POPORULUI. Gazeta societății „Cultura poporului”.
    Cluj (1 mai 1921 – ian. 1931)
  • Ion Cașunotă despre testamentul lui Apostol Papadopol,  18 iunie 2018
  • Ion Cașunotă despre Librăria Maxim Gorki/C. Negri – Galați , 14 octombrie 2018
  • Asociația Mila 80notă despre turul pietonal La Belle Epoque, 20 august 2017
  • Marcel Caprișnotă despre Ioan D. Prodrom, 18 mai 2020,  fotografii colecție personală
  • G.D. Nicolescu, Parlamentul român. 1866-1901, București, editura Socec, 1903
  • Serviciul Referințe (BVAU)notă despre Ioan D. Prodrom, Oameni pe care trebuie să îi cunoaștem, 5 iulie 2014

DISCLAIMER

Documentarea pentru obținerea informațiilor de mai sus a fost realizată de către istorici și pasionați de patrimoniul și istoria Galațiului, în mod benevol. Informațiile au fost preluate din surse precum:
viata-libera.ro
adevărul de galați
historia.ro
http://www.galatiidealtadata.volte.ro/
casecareplang-in-galati.blogspot.com/
wikipedia.ro
galateni.net
skytrip.ro
PACT pentru Galați nu este autorul acestui text. Mulțumim, în numele gălățenilor și tuturor celor interesați lui Ciprian Ciocan (Mila 80), Marcel Capriș, Ion Cașu, Tudose Tatu, Valentin Bodea, Dan-Cătălin Predescu, Victor Cilincă, Corneliu Goldu, Ionuț Nicolae Țapu și tuturor celor care au contribuit la acest demers.

Au fost folosite, ca sursă de documentare și următoarele publicații:

  • Paul Păltănea – Istoria Orașului Galați de la origini până în 1918
  • Tezaur documentar gălățean
  • Negustorii de odinioară, Nicolae I. Anghelescu, Institutul de arte grafice Luceafăru, S.A., Bucuresti, 1939
  • Lupta – diverse numere
  • Gazeta municipală – diverse numere
  • Vocea Covurluiului – diverse numere
  • Monitorul Oficial al României – diverse numere
  • Valentin Bodea- Monumente istorice și de arhitectură din orașul Galați, Editura PaxAura Mundi, Galati, 2009-2014
  • Alte documente primare din Arhivele Naționale, filiala Galați

Mulțumim, în mod deosebit, proprietarilor clădirilor care afișează plăcuțele indicatoare QR Code.
Pentru o hartă detaliată a monumentelor și altor obiective din Galați, accesați această hartă interactivă Google Maps .

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Română RO English EN Français FR Deutsch DE