Casa Ioan D. Prodrom

Anul construcției: 1911
Proprietari inițiali: Apostol Papadopol (din 1911) , Ioan Prodrom (după 1914).
Stil arhitectural: modernist

Traseu pietonal: 4 minute din centrul orașului. Porniți de la Palatul Administrativ și vă îndreptați înspre Casa Prodrom (fostul Cinemtograf Republica sau Odeon).

Scurt istoric al Casei Prodrom

Cinema Republica Galați 1977
Cinema Republica Galați 1977, Casa Ioan Prodrom, construită în 1911

Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, arată că la recensământul din 1908 – ale cărui documente se regăsesc la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Galaţi – pe acest amplasament exista o clădire aflată  proprietatea lui Apostol P. Papadopol, personalitate locală care era:

…un prosper comerciant din Galaţi, proprietar al mai multor imobile din oraş şi din judeţul Covurlui. A fost „deputat, decorat de către regele Carol I cu medalia pentru Răsplata muncii pentru învăţământul primar, clasa I, la 1902, precum şi cu ordinul Coroana României, în grad de Cavaler, la 1897, ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 1902, Ordinul Coroana României, în grad de Comandor, 1909. Însă, mai presus de toate, a fost un mare filantrop, lăsând moştenire, prin testament, proprietăţi şi sume mari de bani Primăriei Galaţi, Spitalului «Elisabeta Doamna-Caritatea gălăţeană», Academiei Române.

Marius Mitrof – consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, citat de PRESSHUB

Conform notelor lui G.D. Nicolescu, Apostol P. Papadopol a fost: 

Industriaș retras din afaceri (1 ianuarie 1894). Fost director al Societății Economice din Galați. Bancher. Membru al Camerei de Comerț. Fost și actual consilier comunal al orașului Galați. Ales la Cameră pentru prima oară în alegerile din noiembrie 1895 și reales în martie 1901.

G.D. NicolescuParlamentul român – 1866-1901

Imobilul în cauză, înregistrat la recensământul din 1908, a devenit ruină în urma unui incendiu de amploare.

Conform documentării realizate de istoricul gălățean Ion Cașu începuturile clădirii actuale se situează în data de 19 decembrie 1911, când:

…antreprenorul V. Enache, cere primăriei în numele lui Apostol Papadopol, autorizație pentru dărâmarea unor ruine pe strada Domneasca și ridicarea aici a unei construcții noi. (Fosta construcție ruinata în urma unui incendiu, apartinuse cunoscutului Sacomano.) Odată cu cererea depune spre avizare și planurile construcției. Construcția urma să aiba o suprafață totală de 489,06 metri pătrați. Era atunci pe strada Domneasca la numarul 37-39.

După moartea lui Aristide Papadopol, imensa avere a răposatului este împărțită conform testamentului depus și autentificat la Tribunalul Covurlui S.I. de avocatul Theodor Thenea.

Ion Cașu

Apostol P. Papadopol s-a stins din viaţă în luna aprilie 1912, iar prin testamentul său olograf  a lăsat imobilul nepoţilor săi: Maria Uzescu, Vasilichia Prodrom, Elena Goangă, Ecaterina Papadopol, Mihai Papadopol şi Mircea Papadopol. Ulterior, în 1914, „parte din acest imobil avea să fie vândut de către Mihail Ar. Papadopol, lui Ioan D. Prodrom, primar al oraşului Galaţi în 1922”, spune Marius Mitrof.

În anul 1922, urmașii lui Aristide Papadopol, care timp de 10 ani stăpâniseră în indiviziune averea rămasă, se hotărasc să iasă din indiviziune printr-o Ordonanță de Adjudecare. În acest context imobilul din strada Domnească nr.35, atunci cu o suprafata totala de 800 metri pătrați (din care 300 suprafata construită),  format din două corpuri de casă, a fost adjudecat de Vasilica și Ioan Prodrom.

Ion Cașu

Istoricul Ion Cașu și consilierul Marius Mitrof mai amintesc că în testamentul lui Apostol P. Papadopol se menționează că, la data întocmirii acestuia, imobilul din strada Domnească nr. 35 “se află închiriat domnului Macksai, fotograf” ( George MaksayFotograf al Casei Regale).

În perioada interbelică a funcționat aici unul dintre cinematografele de vază ale orașului, Cinema Odeon.

Teatrul „Odeon” – cel mai elegant teatru din Galaţi – se închiriază pentru spectacole teatrale, şezători literare şi baluri”, aşa apare clădirea de astăzi în “Anuarul oraşului Galaţi şi al judeţului Covurlui” ediţia 1930-1931, realizat de Radu Volbură. „Prin existenţa acestui cinematograf, corso-ul gălăţean se prelungea dincolo de Biserica Greacă, segmentul acesta de stradă devenind extrem de populat”, precizează Marius Mitrof. Consilierul ne-a pus la dispoziţie fotografii cu reclamele premierelor cinematografice de la „Odeon”, anunţuri din ziarul „Acţiunea”: „Coniţa şi şoferul ei” cu Felix Bressart şi Charlotte Sussa, „Colonelul Redl (marele trădător)” cu Lil Dagover şi Theodor Loos, şi „Verişoara din Varşovia” cu Liane Haid, Szoke Szakal şi Fritz Schultz în rolurile principale.

Iată şi condiţiile oferite cinefililor:

Plan Cinema Odeon Galați

„La parter se aflau două staluri şi o zonă rezervată, scena şi locul pentru orchestră poziţionată, cum altfel, în faţa scenei şi mai jos decât aceasta. În zona mezaninului se aflau lojile pentru cei cu dare de mână, separate prin pereţi, creând intimitate şi o zonă de confort pentru spectatori. Balcoanele unu şi doi erau amplasate doar pe latura de est. Tavanul, parapetul lojelor şi zona scenei aveau elemente decorative din stuc, cu reprezentări vegetale şi antropomorfe

Marius Mitrof – consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, citat de PRESSHUB

Vezi galeria foto

După terminarea războiului și naționalizarea din 1948 funcția de cinematograf a imobilului a fost păstrată, denumirea fiind însă schimbată în Cinema Republica.

În anexa de lângă cinematograf a funcționat, după anul 1950, Librăria Maxim Gorki. În anul 1968 denumirea librăriei va fi schimbată în Librăria C. Negri.

După 1990, odată cu valul de solicitări de retrocedare făcute de toate victimele nationalizării socialite, urmașii familiei Prodrom și Papadopol au putut solicita retrocedarea imobilului.

 Procesul de revendicare a proprietății a început în anul 1997. Conform Primăriei Galaţi, prin Decizia nr. 29 din 20 februarie 2006, a RADEF România Film restituie în natură acest imobil, în baza Legii nr. 10/2001, către moştenitorii legali ai defuncţilor Maria Uzescu, Vasilichia Prodrom, Elena Goangă, Ecaterina Papadopol, Mihai Papadopol şi Mircea Papadopol, coproprietari ai imobilului (fost Teatru-Cinema Odeon Galaţi) la momentul preluării lui de către stat.

Galerie foto

Editor web: Sorin Frăsina

Acest articol are nevoie de sprijinul tău

Dacă ai informații sau fotografii despre acest subiect, trimite-le folosind formularele de mai jos:
Formular Informații
Formular Fotografii

BIBLIOGRAFIE, NOTE, SURSE:

  • PRESSHUB.RO – Cel mai elegant teatru-cinema al anilor ’30, declarat clădire ”neîngrijită” şi supraimpozitat cu 500 la sută
  • Florin Rădvan – Galațiul merită un cinematograf/Cinema Republica – de la săli pline la uși închise – Viața Liberă, 23 mai 2015
  • Muzeului Național de Istorie a României – Galeria Portretelor – Apostol D. Papadopol
  • Anca Melinte – Fostul cinematograf Republica declarat imobil neîngrijit / Povestea primei clădiri supraimpozitate din Galați – Viața Liberă, 4 iunie 2018
  • Infoghid Galați – Ioan D. Prodrom – Biografie
  • colecția CULTURA POPORULUI. Gazeta societății “Cultura poporului”.
    Cluj (1 mai 1921 – ian. 1931)
  • Ion Cașunotă despre testamentul lui Apostol Papadopol,  18 iunie 2018
  • Ion Cașunotă despre Librăria Maxim Gorki/C. Negri – Galați , 14 octombrie 2018
  • Asociația Mila 80notă despre turul pietonal La Belle Epoque, 20 august 2017
  • Marcel Caprișnotă despre Ioan D. Prodrom, 18 mai 2020,  fotografii colecție personală
  • G.D. Nicolescu, Parlamentul român. 1866-1901, București, editura Socec, 1903
  • Serviciul Referințe (BVAU)notă despre Ioan D. Prodrom, Oameni pe care trebuie să îi cunoaștem, 5 iulie 2014

DISCLAIMER

Documentarea pentru obținerea informațiilor de mai sus a fost realizată de către istorici și pasionați de patrimoniul și istoria Galațiului, în mod benevol. Informațiile au fost preluate din surse precum:
viata-libera.ro
adevărul de galați
historia.ro
http://www.galatiidealtadata.volte.ro/
casecareplang-in-galati.blogspot.com/
wikipedia.ro
galateni.net
skytrip.ro
PACT pentru Galați nu este autorul acestui text. Mulțumim, în numele gălățenilor și tuturor celor interesați lui Ciprian Ciocan (Mila 80), Marcel Capriș, Ion Cașu, Tudose Tatu, Valentin Bodea, Dan-Cătălin Predescu, Victor Cilincă, Corneliu Goldu, Ionuț Nicolae Țapu și tuturor celor care au contribuit la acest demers.

Au fost folosite, ca sursă de documentare și următoarele publicații:

  • Paul Păltănea – Istoria Orașului Galați de la origini până în 1918
  • Tezaur documentar gălățean
  • Negustorii de odinioară, Nicolae I. Anghelescu, Institutul de arte grafice Luceafăru, S.A., Bucuresti, 1939
  • Lupta – diverse numere
  • Gazeta municipală – diverse numere
  • Vocea Covurluiului – diverse numere
  • Monitorul Oficial al României – diverse numere
  • Valentin Bodea- Monumente istorice și de arhitectură din orașul Galați, Editura PaxAura Mundi, Galati, 2009-2014
  • Alte documente primare din Arhivele Naționale, filiala Galați

Mulțumim, în mod deosebit, proprietarilor clădirilor care afișează plăcuțele indicatoare QR Code.
Pentru o hartă detaliată a monumentelor și altor obiective din Galați, accesați această hartă interactivă Google Maps .

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *