Articol documentar realizat cu susținerea Prutul S.A.
Comunitatea calvină din Galați a fost formată din etnici maghiari și a început să se contureze la începutul secolului XIX, la fel precum cele din București, Brăila, Ploiești, Pitești și alte târguri mai dezvoltate economic din Țările extra-carpatice.
Încă din 1868, membrii ei și-au constituit o biserică pe Ulița Codreanu, numele vechi al străzii Eroilor. Lăcașul actual a fost înălțat cândva după anul 1924, până în 1927.
Unul dintre primii slujitori ai comunității a fost pastorul Czelder Marton, la stăruințele căruia a fost construit și primul așezământ de cult. Biserica de la Galați era singura de felul său din județul Covurlui și se afla sub directa administrație a episcopatului calvin din Ardeal, prin intermediul protopopului misionar stabilit la București. Oficianții erau trimiși de la Cluj.
Încă de la începutul secolului XX, comunitatea a întreținut și o școală confesională proprie, de 4 clase primare. La mijlocul anilor 1920 aceasta încă avea activitate.
Astăzi, biserica continuă să servească aproximativ 20 de enoriași. Pastorul nu are reședință locală, servind în mod curent la Constanța, de unde călătorește la Galați o dată la două săptămâni.
Surse bibliografice:
- Anghel Constantinescu, Monografia Sfintei Episcopii a Dunării de Jos, Atelierele Socec, București, 1906
- Hr. și G. Flamaropol, Primul anuar-ghid al municipiului Galați pe anul 1927, Societatea de Editură Științifică-Culturală
- Gh. N. Munteanu-Bârlad, Galații, 1927
- Violeta Ionescu, „Învățământul gălățean de-a lungul vremii. Școli publice cu predare în limba română. Școli primare publice de băieți”, în Studii și Articole, nr. 5 (2020)
- „Comunitatea protestantă (luteranii și calvinii)”, Patrimoniul multietnic din Galați, galatimultietnic.ro, proiect al Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului
