Articol documentar realizat cu susținerea Prutul S.A.
Poreclită „Casa Roșie” de către localnici, sub această denumire fiindu-le cunoscută tuturor generațiilor care au folosit-o drept reper comunitar în ultimele zeci de ani, clădirea a fost ridicată pentru a servi drept Casă de Cultură a Științei și Tehnicii pentru Tineret. Ea a fost dată în folosință pe 1 mai 1986, fiind administrată de filiala gălățeană a Uniunii Tineretului Comunist. Cotizațiile membrilor UTC, precum și sponsorizări venite de la cele mai mari entități locale de producție (Șantierul Naval, Combinatul Siderurgic, Trustul Horticol ș.a.) au acoperit o mare parte din costurile construcției.
Instituția a avut în patrimoniu o sală de spectacole cu 400 de locuri, o discotecă de 100 de locuri, o bibliotecă, săli de lectură și de artă, ateliere de creație, dar și un hotel cu 120 de locuri și un restaurant cu 400 de locuri. La momentul inaugurării, sala de spectacole era una dintre cele mai moderne din țară, fiind dotată cu mobilier și echipamente aduse de la Sala Palatului din București, atunci când aceasta a fost renovată.
Proiectul Casei Tineretului de la Galați a fost premiat de către Uniunea Arhitecților din România. El a fost făcut de Emil Barbu „Mac” Popescu, de la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, unul dintre cele mai importante nume ale domeniului arhitecturii românești din perioada contemporană.
Emil Barbu Popescu a absolvit în 1964 Școala Tehnică Postliceală de Arhitectură din București, iar în 1970 Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”. De-a lungul carierei, a creat un portofoliu de peste 80 de proiecte (printre care s-au aflat sediul Federației Române de Fotbal și cel al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, refacerea Bibliotecii Naționale a României, construcția Arenei Naționale), multe dintre acestea premiate național și internațional. A lucrat în urbanism, dezvoltând proiecte de anvergură (de tip PUG, PUZ sau PUD) pentru București sau alte localități. A avut o aplecare specială înspre complexurile destinate tinerilor sau sportului, primul semn în acest sens fiind teza sa de doctorat, lucrată pe tema Construcțiile de cultură și coeziune socială pentru tineret. În anii ’80, a conceput și coordonat un Program de arhitectură pentru tineret, sub scopul de a da prilejul exprimării creative libere într-o perioadă din ce în ce mai restrictivă pentru activitatea arhitecților. Astfel, împreună cu un colectiv de tineri asistenți universitari, Mac Popescu a compus proiecte pentru dezvoltarea unor funcțiuni specifice studenților, precum Casele Tineretului din Galați, Râmnicu Vâlcea și Slatina, Hotel Student Parc din București, piscina acoperită și bazinul de exterior de la Universitatea Politehnică din Timișoara ș.a.
Într-un interviu extins, publicat în anul 2016, Mac Popescu a numit Casa Tineretului din Galați ca fiind un proiect ce reflecta un stil matur, „de foarte mare actualitate”, unul dintre cele reprezentative pentru cariera sa și pentru Programul de arhitectură pentru tineret.
Surse bibliografice:
- Serviciul Referințe al Bibliotecii Județene „V. A. Urechia”
- Mac Popescu, Dialoguri cu Emil Barbu Popescu, Casa de Pariuri Literare, 2016
- Cristinel Luca, „Casa Roșie – de la proiect premiat, la clădire părăsită”, Viața Liberă, an 30, nr. 9037, 17 iunie 2019
- Costel Mirea, „Omul care și-a pus o puternică amprentă asupra Slatinei a fost decorat, luni, de președintele României”, OltAlert, 14 ianuarie 2019, olt-alert.ro/2019/01/14/omul-care-si-a-pus-o-puternica-amprenta-asupra-slatinei-a-fost-decorat-luni-de-presedintele-romaniei/ [12.08.2023]
- „Prof. univ. dr. arh. Emil Barbu Popescu” [fișă biografică și profesională], Academia de Științe Tehnice din România, astr.ro/en/prof-univ-dr-arh-emil-barbu-popescu/ [12.08.2023]
- Alexa Hociung, „Arhitectul Emil Barbu Popescu: Meseria noastră a căutat și va căuta în continuare să umple golurile existente – Interviu”, articol din 16.11.2018, spatiulconstruit.ro/articol/arhitectul-emil-barbu-popescu-meseria-noastra-a-cautat-si-va-cauta-in-continuare-sa-umple-golurile-existente-interviu/22453 [27.08.2023]
- „Expoziția Arhitecți români creatori de patrimoniu cultural (1869-1989) – etapa III”, Uniunea Arhitecților din România, articol din 4/12 noiembrie 2014, uniuneaarhitectilor.ro/expozitia-arhitecti-romani-creatori-de-patrimoniu-cultural-1869-1989-etapa-iii [27.08.2023]
