Articol documentar realizat cu susținerea Prutul S.A.
În viața particulară, Aristide Serfioti a avut simțul de a se modela, în sensul onorant, într-un boier al locului. În 1879-1880 el a cumpărat de la familia Ghica moșia Calica / Filești. Aici a știut cum să se facă respectat și apreciat de țărănime, îngrijindu-se ca localnicilor să le fie construită o biserică frumoasă (Sf. Treime, 1880), copiilor sărmani să le fie trimise haine călduroase iarna, iar tinerilor să le fie aranjați primii pași în viață (2 fete erau înzestrate anual, dacă se măritau cu plugari, și primeau animale și unelte bune). Toate acestea retrasau obiceiurile boierești ale pământului, o tradiție în care grecul Serfioti a știut să se integreze cu naturalețe. El a cerut, de altfel, ca pe moșia Calica să fie așezat, alături de soția sa, Avrocomi (dispărută în 1885, la 49 de ani), în cavoul construit special în curtea bisericii.
Construit în stil gotic, având un aspect deosebit, nemaiîntâlnit în geografia culturală a regiunii, acesta este inclus pe lista monumentelor istorice din România.
Într-o lucrare biografică ce îi este dedicată, Aristide Serfioti este descris drept un homo europaeus, iar această natură i se probează. El a fost o figură strălucită a modernismului cosmopolit, un intelectual liber-profesionist, ducându-și expertiza oriunde a fost nevoie de ea pentru a antrena o comunitate înspre progres, un etnic strămutat în diaspora, unde și-a prezervat rădăcinile identitare dar s-a integrat cu succes ca membru activ, util și acceptat al comunității eterogene, multiculturale.
